trăsnitadjectiv
trăs-nit
Definiții
adjectiv
1Care a fost lovit de trăsnet; (despre lucruri) stricat, distrus de trăsnet.
„Stejarul trăsnit din curtea bunicii a fost tăiat."
adjectiv
2Figurat: care se comportă ciudat, excentric, fără judecată; nebun, țicnit.
„Nu-l asculta, e un tip trăsnit care spune numai prostii."
adjectiv
3Figurat: foarte surprins, uluit, buimăcit.
„A rămas trăsnit când a aflat că a câștigat premiul."
Gramatică
Adjectiv participial de la verbul 'a trăsni'. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Feminin: trăsnită, plural: trăsnite.
Sinonime
nebunțicnitzăpăcitbuimăcituluitlovit de trăsnet
Expresii și locuțiuni
ca trăsnit(ă) — foarte surprins(ă), uluit(ă), fără reacție
a fi trăsnit(ă) de-a binelea — a fi complet nebun(ă), excentric(ă)
Etimologie
Din verbul 'a trăsni', derivat din slavonul 'trěsnǫti' (a lovi, a izbi).
Se scrie corect: Se scrie cu ă, nu cu â: 'trăsnit', nu 'trâsnit'. Atenție la diacritice: trăsnit, trăsnită, trăsniți, trăsnite.