tranzitivadjectiv
tran-zi-tiv
Definiții
adjectiv
1Despre un verb care are nevoie de un complement direct pentru a-și completa sensul; acțiunea trece de la subiect la un obiect.
„Verbul „a citi” este tranzitiv, pentru că poți spune „citesc o carte”."
adjectiv
2Care indică o relație de trecere sau de transfer de la un element la altul (în matematică, logică, gramatică).
„Relația „a fi mai mic decât” este tranzitivă: dacă 2 < 3 și 3 < 4, atunci 2 < 4."
Gramatică
Adjectiv cu patru forme flexionare: tranzitiv, tranzitivă, tranzitivi, tranzitive. Se folosește adesea în sintagme ca „verb tranzitiv”.
Expresii și locuțiuni
verb tranzitiv — verb care cere un complement direct (ex: a spăla, a mânca, a vedea)
Etimologie
Din franceză transitif, latină transitivus, de la transire (a trece).
Se scrie corect: Se scrie cu „z” după „tran”, nu „transitiv” (greșeală frecventă). Atenție la forma feminină: tranzitivă.