trântă - definiție, sinonime, exemple

DEX › trântă

trântăsubstantiv

trân-tă

Definiții

substantiv feminin

1Luptă sportivă în care doi concurenți încearcă să se doboare unul pe altul, aruncându-se la pământ.

„La olimpiadă, sportivii români au câștigat medalii la trântă."

substantiv feminin

2Întrecere sau dispută aprinsă, adesea fizică, pentru a învinge pe cineva.

„Copiii s-au luat la trântă în curtea școlii."

Gen

feminin

Număr

singular

Plural

trânte

Articulat

trânta

Formă populară pentru luptă; se folosește și cu sens figurat.

luptăîncleștarebătaieconfruntare

pace armonie

a se lua la trântă — a începe o luptă corp la corp sau o dispută aprinsă

Din slavă (trъnъ?) sau din latină *tornitare?; probabil de la verbul a trânti.

Se scrie corect: Se scrie cu â și ă: trântă, nu 'tranta' sau 'trîntă'.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.