transcendentadjectiv
trans-cen-dent
Definiții
adjectiv
1Care depășește limitele experienței sau ale cunoașterii obișnuite; care este deasupra lumii materiale.
„În filosofie, Dumnezeu este considerat o ființă transcendentă."
adjectiv
2Care este superior, excepțional, care depășește nivelul obișnuit.
„A avut o performanță transcendentă la concursul de matematică."
Gramatică
Adjectiv se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Feminin: transcendentă, plural: transcendente.
Expresii și locuțiuni
filosofie transcendentă — Curent filosofic care studiază realități care depășesc experiența sensibilă.
Etimologie
Din franceză transcendant, latină transcendens, -entis, de la transcendere (a trece dincolo).
Se scrie corect: Se scrie cu 'sc' după 'n', nu 'transcendent' cu 'ș' sau 'ț'. Atenție la grupul 'sc' – nu 'transcendent' cu 'x'.