trandafir - definiție, sinonime, exemple

DEX › trandafir

trandafirsubstantiv

tran-da-fir

Definiții

substantiv masculin

1Plantă ornamentală cu flori mari, parfumate, de diverse culori, cu tulpina plină de spini; floarea acestei plante.

„În grădină, trandafirii roșii au înflorit primăvara."

substantiv masculin

2Floarea tăiată a acestei plante, folosită ca simbol al iubirii sau în buchete.

„I-a oferit un trandafir alb de ziua ei."

Gen

masculin

Număr

singular

Plural

trandafiri

Articulat

trandafirul

Substantiv masculin cu pluralul în -i. Articolul hotărât singular: trandafirul; plural: trandafirii.

rozabujor de grădinăfloare de trandafir

a nu fi totul trandafiri — a nu fi totul ușor sau plăcut; a avea și dificultăți

a vorbi cu trandafiri — a vorbi frumos, cu cuvinte alese

Din greacă veche 'rhododaphne', prin latină 'rododendron' sau direct din neogreacă 'trantafyllo', influențat de turcă 'gül'.

Se scrie corect: Se scrie cu 'tr' la început și cu 'fir' la final, nu 'trandafir' cu 'd' dublu sau 'trandafir' cu 'ph'.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.