traficsubstantiv
tra-fic
Definiții
substantiv neutru
1Circulația vehiculelor și a pietonilor pe drumurile publice.
„Dimineața, traficul în București este foarte aglomerat."
substantiv neutru
2Circulația de mărfuri sau de persoane între diferite locuri, prin mijloace de transport.
„Traficul de mărfuri pe Dunăre a crescut anul acesta."
substantiv neutru
3Comerț ilegal cu bunuri sau persoane (de obicei în sintagme ca trafic de droguri, trafic de persoane).
„Poliția a destructurat o rețea de trafic de droguri."
Gramatică
În limbajul curent, pluralul este rar folosit; se preferă construcții cu sens colectiv.
Sinonime
circulațiecirculație rutierăcirculație autocomerț ilegal (în context)
Expresii și locuțiuni
a fi în trafic — a se afla pe drum, conducând un vehicul sau călătorind
trafic greu — circulație intensă, aglomerată
trafic de influență — infracțiune care constă în vânzarea de influență sau de putere de decizie
Etimologie
Din franceză trafic, italiană traffico, probabil din arabă tafriq (distribuție).
Se scrie corect: Se scrie cu 'f' și 'c', nu 'trafic' cu 'ph' sau 'k'. Atenție la forma articulată: 'traficul' (nu 'trafic-ul').