titularizaverb
ti-tu-la-ri-za
Definiții
verb tranzitiv
1A numi pe cineva într-o funcție sau într-un post în mod definitiv, după o perioadă de probă sau de suplinire.
„Profesorul a reușit să se titularizeze la catedra de matematică."
verb reflexiv
2A dobândi calitatea de titular al unui post, în special în învățământ, prin promovarea unui examen sau prin vechime.
„După doi ani de suplinire, ea s-a titularizat la școala din sat."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Participiul: titularizat. Gerunziul: titularizând. Conjugare regulată: eu titularizez, tu titularizezi, el/ea titularizează, noi titularizăm, voi titularizați, ei/ele titularizează.
Expresii și locuțiuni
a se titulariza — a obține un post permanent, în special în învățământ, prin examen sau concurs
Etimologie
Din franceză titulariser, după latină titularis (referitor la titlu).
Se scrie corect: Se scrie cu 'ti' la început, nu 'țitulariza'. Atenție la grupul 'ti' care se pronunță [ți], dar se scrie 'ti'.