tipicadjectiv
ti-pic
Definiții
adjectiv
1Care este caracteristic, specific unei persoane, unui lucru sau unei situații; care se întâmplă în mod obișnuit.
„Vremea tipică de toamnă aduce ploi dese."
adjectiv
2Care reprezintă un model sau o trăsătură distinctivă a unui grup sau a unei categorii.
„Dansul popular este tipic pentru această regiune."
Gramatică
Gen
masculin/feminin/neutru
Plural
tipici (masc.), tipice (fem./neutru)
Articulat
tipicul (masc. sg.), tipica (fem. sg.)
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Antonime
atipicnecaracteristicnespecific
Expresii și locuțiuni
în mod tipic — în mod obișnuit, de obicei
Etimologie
Din franceză typique, germană typisch, prin intermediul latină târzie typicus, din greacă typikos.
Se scrie corect: Se scrie cu doi i: tipic, nu 'tipik'.