țintaș - definiție, sinonime, exemple

DEX › țintaș

țintașsubstantiv

țin-taș

Definiții

substantiv masculin

1Persoană care trage cu o armă (pușcă, pistol etc.) la o țintă, având o bună precizie; trăgător de elită.

„Țintașul echipei a nimerit centrul țintei de la mare distanță."

substantiv masculin

2Sportiv care practică tirul sportiv.

„La Jocurile Olimpice, țintașii români au câștigat mai multe medalii."

Gen

masculin

Număr

singular

Plural

țintași

Articulat

țintașul

Formează pluralul cu terminația -i: țintași. Articulat hotărât singular: țintașul; articulat hotărât plural: țintașii.

trăgătorsnipertirist

a fi țintaș — a fi foarte bun la aruncare sau la lovit o țintă; a avea precizie

Din țintă + sufixul -aș.

Se scrie corect: Se scrie cu â după t: țintaș, nu țîntaș. Atenție la diacritice: ț, â, ș.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.