țigănescadjectiv
ți-gă-nesc
Definiții
adjectiv
1Care aparține sau se referă la țigani (romi); specific țiganilor.
„Muzica țigănească este plină de pasiune și ritm."
adjectiv
2Care are caracteristici considerate tipice țiganilor (în sens tradițional, adesea peiorativ).
„Avea un aer țigănesc, cu haine colorate și bijuterii multe."
Gramatică
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Forme: țigănesc (masc. sg.), țigănească (fem. sg.), țigănești (pl.).
Expresii și locuțiuni
viață țigănească — mod de viață nomad, liber, fără reguli fixe
noroc țigănesc — noroc neașteptat, de multe ori considerat dubios
Etimologie
Din slavă sau din greacă, prin intermediul cuvântului 'țigan' (română veche), cu sufixul adjectival '-esc'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ț' la început și cu 'ă' în a doua silabă: țigănesc, nu 'tigănesc' sau 'țîgănesc'.