teutonsubstantiv
te-u-ton
Definiții
substantiv masculin
1Membru al unui popor germanic antic, care a trăit în nordul Europei; mai târziu, nume dat germanilor în general, adesea cu sens peiorativ.
„Teutonii au fost unul dintre popoarele care au invadat Imperiul Roman."
adjectiv
2Care aparține sau se referă la teutoni; germanic, german.
„Cavalerii teutoni au întemeiat un stat puternic în Prusia."
Gramatică
Adjectivul se acordă în gen, număr și caz: teuton, teutonă, teutoni, teutoane.
Expresii și locuțiuni
cavaler teuton — Membru al Ordinului Teutonic, un ordin religios-militar medieval german.
Etimologie
Din latină Teutones, numele unui trib germanic, probabil de origine indo-europeană, legat de cuvântul 'popor'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'eu' la început, nu cu 'iu' sau 'iau'. Atenție la plural: teutoni, nu teutonii (cu doi i).