teogonicadjectiv
te-o-go-nic
Definiții
adjectiv
1Care se referă la nașterea sau originea zeilor; privitor la teogonie.
„Miturile teogonice descriu cum au apărut zeii în cosmologiile antice."
Gramatică
Adjectiv de tipul „teogonic, teogonică, teogonici, teogonice”.
Etimologie
Din franceză théogonique, după grecescul theogonikos.
Se scrie corect: Se scrie cu „e” după „t” și cu „o” după „g”: teogonic, nu „tiogonic” sau „teogonic” cu altă vocală.