Participiu trecut al verbului 'a tencui'. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Din verbul 'a tencui', derivat din substantivul 'tencuială', de origine slavă (vechea slavă 'tъkъ' – a bate, a lovi).
EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.