temporizatorsubstantiv
tem-po-ri-za-tor
Definiții
substantiv neutru
1Dispozitiv sau mecanism care reglează sau întârzie funcționarea unui aparat, permițând declanșarea automată a unei acțiuni după un interval de timp stabilit.
„Am setat temporizatorul cuptorului pentru 30 de minute."
substantiv neutru
2Persoană sau organism care amână sau întârzie în mod deliberat o decizie sau o acțiune.
„El este un temporizator cunoscut în comitet, mereu amână votul."
Gramatică
Substantiv neutru, cu pluralul 'temporizatoare' și articol hotărât 'temporizatorul'.
Sinonime
întârzietoramânătordispozitiv de temporizare
Expresii și locuțiuni
a pune temporizatorul — a seta un dispozitiv pentru a porni sau opri ceva după un anumit timp
Etimologie
Din franceză 'temporisateur', derivat din latină 'tempus' (timp).
Se scrie corect: Se scrie cu 'z' după 'i' (temporizator), nu 'temporisator'.