temporaladjectiv
tem-po-ral
Definiții
adjectiv
1Care se referă la timp, la durată sau la succesiunea în timp.
„Ordinea temporală a evenimentelor este importantă pentru înțelegerea istoriei."
adjectiv
2Care ține de tâmplă (partea laterală a capului) sau de osul temporal.
„Durerea temporală poate fi cauzată de stres."
Gramatică
Adjectiv se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Feminin: temporală, plural: temporale.
Sinonime
cronologicvremelnictrecătorlumesc
Expresii și locuțiuni
os temporal — Osul din partea laterală a craniului, care adăpostește urechea internă.
Etimologie
Din franceză temporel, latină temporalis, de la tempus (timp).
Se scrie corect: Se scrie cu 'e' după 't' și cu 'o' după 'p': temporal, nu 'temporar' (care are alt sens).