templusubstantiv
tem-plu
Definiții
substantiv neutru
1Clădire mare și impunătoare dedicată cultului religios, în special în religiile antice sau în religiile orientale.
„Templul lui Solomon era renumit în întreaga lume antică."
substantiv neutru
2Figurat: loc sau instituție considerată sfântă sau de mare preț pentru o comunitate, o idee sau o artă.
„Biblioteca națională este un templu al culturii române."
Gramatică
Pluralul este 'temple', iar articulat hotărât la singular este 'templul'. La plural articulat: 'templele'.
Expresii și locuțiuni
a fi un templu al... — a fi un loc sau o instituție deosebit de importantă pentru un domeniu
Etimologie
Din latină 'templum', prin intermediul grecescului 'templon'.
Se scrie corect: Se scrie 'templu', nu 'templu' cu 'i' după 'e' (greșit: 'templiu'). Atenție la plural: 'temple', nu 'templuri'.