temeverb
te-me
Definiții
verb reflexiv
1a avea frică, a se speria de ceva sau cineva
„Se teme de întuneric."
verb reflexiv
2a fi îngrijorat, a avea emoții în legătură cu un eveniment viitor
„Mă tem că nu voi lua notă mare la examen."
Gramatică
Verb de conjugarea a III-a, reflexiv (a se teme). Forme: eu mă tem, tu te temi, el/ea se teme, noi ne temem, voi vă temeți, ei/ele se tem. Participiu: temut. Gerunziu: temându-se.
Sinonime
a se speriaa se înfricoșaa se îngrijoraa se alarma
Antonime
a se încredea fi curajosa nu-i fi frică
Expresii și locuțiuni
a se teme de Dumnezeu — a fi evlavios, a respecta poruncile religioase
a se teme de propria umbră — a fi foarte fricos, a se speria de orice
Etimologie
Din latină timere (a se teme).
Se scrie corect: Se scrie 'teme' cu 'e' la final, nu 'temi' (forma de persoana a II-a singular). Atenție la diacritice: 'teme' nu are diacritice, dar 'teme-te' (imperativ) se scrie cu cratimă.