țeapăsubstantiv
țea-pă
Definiții
substantiv feminin
1Paloș sau par ascuțit, folosit pentru a fixa sau a străpunge ceva; țepușă.
„A înfipt o țeapă în pământ pentru a lega răsadul."
substantiv feminin
2Înșelătorie, păcăleală, faptă prin care cineva este păgubit sau păcălit.
„A fost o țeapă, mașina nu mai funcționa după o săptămână."
substantiv feminin
3Durere ascuțită, înțepătură (mai ales în vorbirea populară).
„Simte o țeapă în inimă când se gândește la despărțire."
Gramatică
La plural, forma este 'țepi' (pentru sensul de par) sau 'țepuri' (pentru sensul de înșelătorie), dar 'țepi' este mai frecvent. Articolul nehotărât: o țeapă.
Sinonime
țepușăparpăcălealăînșelătorieescrocheriepungășie
Antonime
onoaresinceritatecorectitudine
Expresii și locuțiuni
a da țeapă — a înșela, a păcăli pe cineva
a lua țeapă — a fi înșelat, a fi păcălit
a trage o țeapă — a înșela, a escroca
Etimologie
Din slavă (veche) 'těpa' sau din bulgară 'těpa', cu sensul de par ascuțit.
Se scrie corect: Se scrie 'țeapă' cu 'ț' și 'ă' la final, nu 'teapa' sau 'țeapa' (cu 'a' scurt). Atenție la diacritice: 'ț' și 'ă'.