tălmăcitor - definiție, sinonime, exemple

DEX › tălmăcitor

tălmăcitorsubstantiv

tăl-mă-ci-tor

Definiții

substantiv masculin

1Persoană care tălmăcește, adică explică sau traduce dintr-o limbă în alta; interpret, traducător.

„Tălmăcitorul a tradus cuvintele ambasadorului pentru public."

substantiv masculin

2Persoană care explică sau interpretează un text, o idee, un vis etc.

„El era un tălmăcitor al gândurilor poetului."

Gen

masculin

Număr

singular

Plural

tălmăcitori

Articulat

tălmăcitorul

Forma feminină: tălmăcitoare. Se folosește și ca adjectiv (rar).

Din verbul a tălmăci, de origine slavă (tlămăci), cu sufixul -tor.

Se scrie corect: Se scrie cu ă după t: tălmăcitor, nu talmăcitor sau tîlmăcitor.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.