tabelsubstantiv
ta-bel
Definiții
substantiv neutru
1Reprezentare ordonată a datelor sau informațiilor în rânduri și coloane, folosită pentru claritate și comparație.
„Profesoara a desenat un tabel cu rezultatele elevilor la matematică."
substantiv neutru
2Listă sau catalog sistematic de date, de obicei cu caracter informativ sau statistic.
„În manualul de geografie găsim un tabel cu cele mai înalte vârfuri din România."
Gramatică
Substantiv neutru, pluralul este 'tabele'. Articolul nehotărât: un tabel. Se declină regulat.
Expresii și locuțiuni
a face un tabel — a organiza datele într-o formă tabelară
tabel de materii — cuprinsul unei cărți, listă a capitolelor
Etimologie
Din latină 'tabula' (scândură, listă), prin intermediul limbii franceze 'table' sau italiene 'tabella'.
Se scrie corect: Se scrie 'tabel', nu 'tabel' cu 'l' dublu sau 'tabelă' (forma feminină este incorectă). Atenție la plural: 'tabele', nu 'tabeluri'.