tăbăcitor - definiție, sinonime, exemple

DEX › tăbăcitor

tăbăcitorsubstantiv

tă-bă-ci-tor

Definiții

substantiv masculin

1Persoană care se ocupă cu tăbăcirea pieilor, adică cu prelucrarea lor pentru a deveni piele fină (marochinărie).

„Tăbăcitorul din atelierul vechi folosea metode tradiționale de prelucrare a pieilor."

Gen

masculin

Număr

singular

Plural

tăbăcitori

Articulat

tăbăcitorul

Se accentuează pe silaba -ci-. Pluralul este regulat: tăbăcitori. Femininul este tăbăcitoare (rar folosit).

piuartăbăcar

Din verbul a tăbăci (derivat din turcă tabak, 'piele tăbăcită') + sufixul -tor.

Se scrie corect: Se scrie cu ă după t și cu â în interior: tăbăcitor, nu 'tabacitor' sau 'tăbăcitor' (greșit).

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.