surnumi - definiție, sinonime, exemple

DEX › surnumi

surnumiverb

sur-nu-mi

Definiții

verb tranzitiv

1a da cuiva un nume suplimentar sau o poreclă, de obicei pentru a-l deosebi sau caracteriza

„Pe marele poet l-au surnumit „Luceafărul poeziei române”."

Verb de conjugarea a 4-a, forma de infinitiv lung: surnumire. Se conjugă: eu surnumesc, tu surnumești, el surnumește. Participiul: surnumit.

Din prefixul „sur-” (variantă a lui „supra-”) + „numi”, după modelul francez „surnommer”.

Se scrie corect: Se scrie surnumi, nu surnumi sau surnumi. Atenție la grupul „sur-” urmat de „n”.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.