supuraverb
su-pu-ra
Definiții
verb intranzitiv
1A elimina puroi (o plagă, o rană sau o leziune).
„Rana de la genunchi a început să supureze după câteva zile."
Gramatică
Verb de conjugarea I, intranzitiv. Forme: supurez, supurezi, supurează, supurând, supurat. Participiul: supurat.
Sinonime
puroiamănâncă (în limbaj popular)
Antonime
se vindecase cicatriza
Etimologie
Din franceză suppurer, latină suppurare.
Se scrie corect: Se scrie cu un singur 'p' și cu 'u' după 's': supura, nu 'supura' cu 'p' dublu sau 'supura' cu 'o'.