sunetsubstantiv
su-net
Definiții
substantiv neutru
1Fenomen fizic produs de vibrația unui corp, perceput de ureche; senzație auditivă.
„Am auzit un sunet puternic dinspre stradă."
substantiv neutru
2Ceea ce se aude, zgomot sau ton, în general.
„Sunetul ploii mă liniștește."
substantiv neutru
3În muzică, vibrație cu o anumită frecvență, care produce o notă.
„Sunetul pianului umplea sala."
Gramatică
Substantiv neutru, pluralul este 'sunete'. Articulat hotărât: 'sunetul'.
Sinonime
zgomottonglasvuietrăsunet
Expresii și locuțiuni
a nu scoate niciun sunet — a rămâne complet tăcut
sunet de alarmă — semn de avertizare sau pericol
Etimologie
Din latină 'sonitus' (zgomot, sunet), prin intermediul limbii franceze 'son' sau direct din latină.
Se scrie corect: Se scrie 'sunet', nu 'sunet' cu 'u' dublu sau 'sunnet'. Atenție la diacritice: 'sunet' nu are diacritice.