șuguiverb
șu-gu-i
Definiții
verb intranzitiv
1a glumi, a spune sau a face glume, a fi în vervă
„Copiii șuguiesc în pauză, râzând cu poftă."
Gramatică
Verbe de conjugarea a IV-a, formează perfectul simplu: șugui, șuguii, șugui, șuguirăm, șuguirăți, șuguiră; participiul: șuguit.
Sinonime
glumibancuise amuzase juca
Antonime
a fi seriosa se supăra
Expresii și locuțiuni
a șugui cu cineva — a glumi cu cineva, a-și bate joc într-un mod prietenos
Etimologie
Probabil de origine slavă, înrudit cu bulgară 'šeguvam' sau sârbă 'šaliti se'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ș' inițial și 'u' după 'g', nu 'șugui' cu 'g' simplu sau 'șugui' cu 'i' final.