subalimentaverb
su-ba-li-men-ta
Definiții
verb tranzitiv
1A hrăni pe cineva insuficient, sub nivelul necesar pentru o dezvoltare și o sănătate normală.
„În timpul războiului, multe familii și-au subalimentat copiii din lipsă de hrană."
verb reflexiv
2A se hrăni pe sine insuficient, a nu mânca destul pentru a-și menține sănătatea.
„Deși avea bani, se subalimenta din cauza dietei stricte."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Indicativ prezent: eu subalimentez, tu subalimentezi, el subalimentează. Participiul trecut: subalimentat.
Etimologie
Din franceză sous-alimenter, format din sous- (sub) + alimenter (a alimenta).
Se scrie corect: Se scrie subalimenta, cu 'sub' și 'alimenta' unite, fără cratimă. Atenție la dubla vocală 'a' din interior: sub-alimenta, dar se scrie subalimenta.