strigoisubstantiv
stri-goi
Definiții
substantiv masculin
1Ființă imaginară din folclorul românesc, considerată sufletul unui mort care se ridică din mormânt și bântuie noaptea, de obicei pentru a se răzbuna sau pentru a suge sângele celor vii.
„În sat se spunea că un strigoi iese din cimitir la miezul nopții."
substantiv masculin
2Persoană care, conform superstițiilor, are puterea de a se transforma în animal sau de a deveni invizibilă, pentru a face rău altora.
„Bătrânii credeau că vrăjitorul din deal era un strigoi."
Gramatică
Pluralul este identic cu singularul, dar articulat hotărât la plural este 'strigoii'. Forma feminină este 'strigoaică'.
Expresii și locuțiuni
a se face strigoi — a muri și a se întoarce ca strigoi; a deveni foarte palid sau slăbit
ca un strigoi — foarte palid, înfricoșător, cu înfățișare de mort
Etimologie
Din latină 'striga' (vrăjitoare, vampir), influențat de verbul 'a striga'.
Se scrie corect: Se scrie 'strigoi', nu 'strigoy' sau 'strigoiu'. Atenție la diftongul 'oi' de la final.