strâmtaverb
strâm-ta
Definiții
verb tranzitiv
1a face ceva mai îngust, a micșora lățimea sau deschiderea; a strânge
„Trebuie să strâmți cureaua ca să nu-ți cadă pantalonii."
verb reflexiv
2a deveni mai îngust, a se micșora în lățime
„Drumul se strâmta pe măsură ce înaintam prin pădure."
Gramatică
Verb de conjugarea I, cu sufixul -a. La persoana a III-a singular: strâmtează. Participiul: strâmtat.
Expresii și locuțiuni
a-și strâmta cureaua — a economisi, a trăi cu mai puține resurse
Etimologie
Din slavonă *strumiti* sau din latină *strictus* (strâns), prin intermediul formei populare.
Se scrie corect: Se scrie cu â în interior, nu cu î: strâmta, nu strîmta. Atenție la diacritice: â, nu î.