ștanțui - definiție, sinonime, exemple

DEX › ștanțui

ștanțuiverb

ștan-țui

Definiții

verb tranzitiv

1a tăia sau a decupa o formă dintr-o foaie de material (hârtie, carton, metal etc.) cu ajutorul unei ștanțe

„La fabrică, muncitorii ștanțuiesc etichetele din carton."

verb tranzitiv

2a imprima o marcă sau un semn pe o suprafață prin presare

„Firma ștanțuiește sigla pe produsele din piele."

Verb de conjugarea a IV-a, forma corectă este 'ștanțui' (nu 'ștănțui'). Participiul: ștanțuit. Gerunziu: ștanțuind.

Din franceză 'étamper' sau din germană 'stanzen', prin intermediul cuvântului 'ștanță'.

Se scrie corect: Se scrie cu 'a' după 'șt': ștanțui, nu ștănțui. Atenție la diacritice: ș, ț.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.