ștanțator - definiție, sinonime, exemple

DEX › ștanțator

ștanțatorsubstantiv

ștan-ța-tor

Definiții

substantiv masculin

1Persoană care lucrează cu o mașină de ștanțat, care decupează sau imprimă forme din materiale precum hârtie, carton, piele sau metal.

„Ștanțatorul a pregătit sute de etichete pentru fabrică."

substantiv neutru

2Unealtă sau mașină folosită pentru ștanțare, adică pentru a tăia sau a imprima forme prin presare.

„Atelierul a achiziționat un ștanțator modern pentru producția de ambalaje."

Gen

masculin/neutru

Număr

singular

Plural

ștanțatori (pentru persoană) / ștanțatoare (pentru mașină)

Articulat

ștanțatorul

La plural, pentru persoană se folosește 'ștanțatori', iar pentru mașină 'ștanțatoare'.

presatordecupatormașină de ștanțat

Din verbul 'a ștanța' (din franceză 'étamper' sau germană 'stanzen') + sufixul '-tor'.

Se scrie corect: Se scrie cu 'ș' inițial și cu 'ț' în interior: ștanțator. Nu confunda cu 'stanțator' (fără ș) sau 'ștantator' (fără ț).

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.