stâlciverb
stâl-ci
Definiții
verb tranzitiv
1a zdrobi, a strivi sau a deforma ceva cu forță, făcându-l să-și piardă forma
„A stâlcit cutia de carton cu piciorul."
verb tranzitiv
2a bate pe cineva foarte tare, lăsând urme sau răni
„L-au stâlcit în bătaie până a ajuns la spital."
verb tranzitiv
3a denatura sau a deforma un text, o limbă sau o idee, vorbind sau scriind greșit
„A stâlcit cuvintele încât nimeni nu l-a înțeles."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a, forme: eu stâlcesc, tu stâlcești, el stâlcește; participiul: stâlcit. Se folosește adesea cu pronume reflexiv: a se stâlci.
Expresii și locuțiuni
a stâlci în bătaie — a bate foarte tare, lăsând răni sau vânătăi
a stâlci vorba — a vorbi incorect, cu greșeli de pronunție sau gramaticale
Etimologie
Din slavă veche *stъlčiti, înrudit cu bulgară стълча (stălcea).
Se scrie corect: Se scrie cu â (stâlci), nu cu î (stîlci). Atenție la diacritice: stâlci, nu stalci.