spânzuratadjectiv
spân-zu-rat
Definiții
adjectiv
1Care a fost executat prin spânzurare, adică prin agățare de gât cu o funie.
„În poveste, hoțul a fost găsit spânzurat în pădure."
adjectiv
2Care atârnă, fiind suspendat în aer sau prins de ceva.
„Pe tavan era un candelabru spânzurat de un lanț gros."
substantiv masculin
3Persoană care a fost executată prin spânzurare.
„Spânzuratul a fost îngropat în afara cimitirului."
Gramatică
Adjectiv provenit din participiul verbului 'a spânzura'. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Forme: spânzurat, spânzurată, spânzurați, spânzurate.
Sinonime
atârnatsuspendatagățatexecutat
Antonime
dezlegateliberatdesprins
Expresii și locuțiuni
a fi spânzurat de buzele cuiva — a asculta cu mare atenție și admirație pe cineva
Etimologie
Din latină *expendiculare, prin intermediul slavonului sau al maghiarului, legat de 'a atârna'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'â' după 'sp' și cu 'z', nu 's' sau 'j': spânzurat, nu 'spânzurat' cu 'j' sau 'spânzurat' cu 's'.