somnsubstantiv
somn
Definiții
substantiv neutru
1Stare fiziologică de repaus a organismului, caracterizată prin scăderea activității conștiente și a reacțiilor la stimuli.
„Copilul are nevoie de un somn odihnitor."
substantiv masculin
2Pește mare de apă dulce, cu mustăți, care trăiește pe fundul apelor liniștite.
„Am prins un somn uriaș în Dunăre."
Gramatică
Gen
neutru (sens 1), masculin (sens 2)
Plural
somnuri (sens 1), somni (sens 2)
Articulat
somnul (sens 1), somnul (sens 2)
La sensul 1, pluralul este 'somnuri' (rar folosit), iar la sensul 2, pluralul este 'somni'.
Sinonime
odihnărepaussomnolență
Antonime
vegheinsomnietrezire
Expresii și locuțiuni
a dormi somnul de veci — a fi mort
a-i veni somnul — a simți nevoia de a dormi
a fi în somn — a fi distrat, neatent
Etimologie
Din latină 'somnus' (somn) pentru sensul 1; pentru sensul 2, probabil din slavă sau substrat, legat de cuvântul 'som'.
Se scrie corect: Se scrie 'somn', nu 'som' sau 'somn' cu alte litere. Atenție la pluralul 'somni' pentru pește.