solemnadjectiv
so-lemn
Definiții
adjectiv
1Care are un caracter serios, grav, impunător; care se face cu ceremonie, cu fast.
„A fost o ceremonie solemnă de depunere a jurământului."
adjectiv
2Despre o persoană sau despre comportamentul acesteia: care este grav, serios, lipsit de veselie.
„Profesorul avea o atitudine solemnă în timpul discursului."
Gramatică
Plural
solemni (masc.), solemne (neutru/fem.)
Articulat
solemnul (masc.), solemna (fem.)
Adjectiv variabil cu 4 forme: solemn, solemnă, solemni, solemne. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Expresii și locuțiuni
jurământ solemn — jurământ făcut cu mare seriozitate, în cadrul unei ceremonii oficiale
angajament solemn — promisiune făcută cu toată seriozitatea, considerată obligatorie
Etimologie
Din franceză solennel, latină solemnis.
Se scrie corect: Se scrie cu doi 'l' și un singur 'n': solemn. Atenție să nu confunzi cu 'solemnitate' (substantiv).