Definiții
substantiv feminin
1Pierdere bruscă și temporară a cunoștinței, cauzată de o scădere a fluxului de sânge către creier; leșin.
„Din cauza căldurii, a avut o sincopă și a căzut."
substantiv feminin
2În muzică, deplasare a accentului ritmic de pe timpul tare pe timpul slab al măsurii.
„Sincopa dă un caracter dinamic și neașteptat ritmului."
substantiv feminin
3În lingvistică, căderea unui sunet sau a unei silabe din interiorul unui cuvânt, din cauza vorbirii rapide sau a evoluției limbii.
„Sincopa a dus la forme ca 'domn' din 'dominus'."
Etimologie
Din franceză 'syncope', care provine din latină 'syncopa', din greacă 'synkopē' (tăiere, scurtare).
Se scrie corect: Se scrie cu 'o' după 'c', nu 'sincopă' cu 'a' la final. Atenție la diacritice: 'sincopă', nu 'sincopa'.