semnatarsubstantiv
sem-na-tar
Definiții
substantiv masculin
1Persoană care semnează un document, un act sau o scrisoare.
„Semnatarul contractului a fost prezent la ședință."
substantiv masculin
2Persoană care aderă la o declarație, un tratat sau o petiție prin semnătură.
„Toți semnatarii petiției au fost anunțați de rezultat."
Gramatică
Forma feminină: semnatară (plural: semnatare). Se folosește și ca adjectiv în sintagme precum 'stat semnatar'.
Expresii și locuțiuni
stat semnatar — Stat care a semnat un tratat sau o convenție internațională.
Etimologie
Din franceză signataire, italiană firmatario, prin intermediul latinizării; derivat din verbul 'a semna'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'mn' în interior, nu 'semnatar' cu 'm' singur; atenție la forma feminină 'semnatară' cu 'ă' final.