semitsubstantiv
se-mit
Definiții
substantiv masculin
1Persoană care aparține unui grup etnic sau lingvistic de origine semitică, cum ar fi evreii sau arabii.
„În istorie, semiții au contribuit la dezvoltarea civilizațiilor din Orientul Mijlociu."
adjectiv
2Care se referă la semiți sau la limbile semitice (ebraică, arabă, aramaică etc.).
„Limba arabă este o limbă semită."
Gramatică
La plural, forma articulată este 'semiții'. Ca adjectiv, se acordă în gen și număr: semită, semiți, semite.
Expresii și locuțiuni
limbi semite — Familie de limbi vorbite în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, incluzând araba, ebraica și aramaica.
Etimologie
Din franceză 'sémite', care provine din latină 'Sem', numele fiului lui Noe, considerat strămoșul popoarelor semitice.
Se scrie corect: Se scrie cu 's' și 'e', nu 'semmit' sau 'semit' cu 'i' dublu. Atenție la diacritice: nu se folosesc, deoarece cuvântul nu are ă, â, î, ș, ț.