selenitsubstantiv
se-le-nit
Definiții
substantiv masculin
1Locuitor imaginar al Lunii, ființă care trăiește pe Lună.
„În povestea științifico-fantastică, seleniții erau descriși ca ființe inteligente."
substantiv neutru
2Mineral incolor sau alb, o varietate de gips, folosit în industrie și ca piatră decorativă.
„Selenitul este folosit pentru confecționarea unor obiecte decorative."
Gramatică
Gen
masculin (pentru sensul 1), neutru (pentru sensul 2)
Plural
seleniți (sensul 1), selenite (sensul 2)
Articulat
selenitul (sensul 1), selenitul (sensul 2)
La sensul 1, pluralul este seleniți; la sensul 2, pluralul este selenite. Este un cuvânt derivat de la Selene, zeița Lunii.
Sinonime
locuitor lunarpiatră lunară
Etimologie
Din franceză sélénite, care provine din greacă selēnites (lithos) – piatră a Lunii, de la selēnē – Lună.
Se scrie corect: Se scrie cu 'e' după 's', nu cu 'a' (sălenit). Atenție la terminația '-it', nu '-id'.