sechestrusubstantiv
se-ches-tru
Definiții
substantiv neutru
1Măsură legală prin care bunurile unei persoane sunt blocate sau confiscate de autorități, de obicei pentru datorii sau în cadrul unui proces.
„După ce nu a plătit datoria, banca a pus sechestru pe casa lui."
substantiv neutru
2În medicină, porțiune de țesut mort care se elimină din organism, de obicei după o infecție sau o fractură.
„Medicul a descoperit un sechestru osos la radiografie."
Gramatică
Pluralul este 'sechestre', iar articulat hotărât singular este 'sechestrul'. Se folosește frecvent în contexte juridice.
Sinonime
confiscarepoprireblocarereținere
Antonime
eliberarerestituiredeblocare
Expresii și locuțiuni
a pune sechestru pe ceva — a bloca sau a confisca bunuri prin decizie legală
Etimologie
Din franceză 'séquestre', care provine din latină 'sequestrum' (depozit, garanție).
Se scrie corect: Se scrie cu 'se' la început, nu 'sechestru' cu 'ș' sau 'să'. Atenție la grupul 'che' - se pronunță [che], nu [ce].