1A presăra scrum (cenușă) pe ceva, a acoperi cu scrum.
„Bunicul obișnuia să scrumuie frunzele de tutun pentru a le usca."
verb tranzitiv
2A stinge un foc sau o țigară prin acoperirea cu scrum sau cenușă.
„A scrumuit mucul de țigară în scrumieră."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a, forma infinitivului: a scrumui. Participiul: scrumuit. Gerunziul: scrumuind. Se conjugă: eu scrumuiesc, tu scrumuiești, el scrumuiește.