scapularsubstantiv
sca-pu-lar
Definiții
substantiv neutru
1Obiect de devoțiune catolică format din două bucăți de pânză purtate pe piept și pe spate, legate de umeri, purtat de obicei de călugări sau credincioși.
„Bunica mea poartă un scapular de la mănăstire."
substantiv neutru
2În anatomie, referitor la scapulă (omoplat), dar folosit mai rar ca substantiv; de obicei adjectiv.
„Regiunea scapulară este importantă pentru mișcarea brațului."
Gramatică
Pluralul este 'scapulare', articulat 'scapularele'. Ca adjectiv, se acordă cu substantivul (ex: 'ligament scapular').
Sinonime
omoplat (în context anatomic)podoabă religioasă (în context religios)
Expresii și locuțiuni
a purta scapularul — a fi devotat, a respecta o tradiție religioasă
Etimologie
Din latină 'scapulare', derivat din 'scapula' (omoplat), prin intermediul francezului 'scapulaire'.
Se scrie corect: Se scrie 'scapular', nu 'scapularr' sau 'scapulariu'. Atenție la grupul 'sca-' și la finalul '-ar'.