scăpăratadjectiv
scă-pă-rat
Definiții
adjectiv
1Despre foc sau lumină: care arde sau luminează slab, intermitent, cu flacără mică și tremurătoare.
„Lumina scăpărată a lumânării abia se vedea în întuneric."
adjectiv
2Despre sunete: slab, întretăiat, abia auzit.
„Se auzea un glas scăpărat de departe."
Gramatică
Plural
scăpărați (masculin), scăpărate (feminin/neutru)
Adjectiv provenit din verbul 'a scăpăra'. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Expresii și locuțiuni
foc scăpărat — foc mic, care arde greu, cu flacără slabă
Etimologie
Derivat din verbul 'a scăpăra', de origine latină sau onomatopeică, legat de ideea de scânteiere sau pâlpâire.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 'sc' și cu un singur 'p': scăpărat, nu 'scăparat' sau 'scăpărat' cu doi 'p'.