scânteiuțăsubstantiv
scân-te-iu-ță
Definiții
substantiv feminin
1Scânteie mică sau slabă; sâmbure de lumină, pâlpâire.
„În întuneric se vedea doar o scânteiuță de la focul din sobă."
substantiv feminin
2Figurat: sâmbure, început sau urmă a ceva (un sentiment, o idee).
„În ochii ei se aprinsese o scânteiuță de speranță."
Gramatică
Diminutiv al lui scânteie. Se folosește frecvent la singular, dar are și plural regulat.
Sinonime
scânteie micăpâlpâirelicăriresclipire
Expresii și locuțiuni
a avea o scânteiuță în ochi — a avea o expresie vie, plină de viață sau de emoție
Etimologie
Din scânteie + sufixul diminutival -uță.
Se scrie corect: Se scrie cu â după sc: scânteiuță, nu scinteiuță. Atenție la grupul -iu-: scân-te-iu-ță.