scamăsubstantiv
sca-mă
Definiții
substantiv feminin
1Fir subțire sau mănunchi de fire care se desprind de pe o țesătură, de pe un fir de lână sau de pe alt material textil; puf.
„Pardoseala era plină de scamă de la covorul vechi."
substantiv feminin
2Păr scurt și moale de pe unele fructe sau plante (de exemplu, pe piersici, pe frunze).
„Piersicile au o scamă fină pe coajă."
Gramatică
Se folosește adesea la plural, cu sens colectiv. Forma articulată: scama.
Expresii și locuțiuni
a face scamă — a se uza, a se destrăma (despre țesături), lăsând fire mărunte.
Etimologie
Din slavă (veche) 'skama' sau din bulgară 'skama', cu sensul de 'fir, puf'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'sc' la început, nu 'sca' cu 'ș' (nu 'șcamă'). Atenție la diacritice: scamă cu ă.