sâsâit - definiție, sinonime, exemple

DEX › sâsâit

sâsâitsubstantiv

sâ-sâ-it

Definiții

substantiv neutru

1Sunetul produs de cineva sau de ceva care sâsâie, adică un sunet ascuțit și prelung, asemănător cu litera 's'.

„Sâsâitul șarpelui l-a speriat pe copil."

substantiv neutru

2Acțiunea de a sâsâi; faptul de a vorbi cu un sunet șuierător, specific persoanelor care au o ușoară deficiență de pronunție.

„Sâsâitul lui când spunea 'șase' era amuzant."

Gen

neutru

Număr

singular

Plural

sâsâituri

Articulat

sâsâitul

Substantiv provenit din verbul 'a sâsâi'. Se folosește frecvent la singular, dar are și formă de plural.

șuieratșuierăturăpâsâit

Derivat din verbul 'a sâsâi', de origine onomatopeică, imitând sunetul șuierător.

Se scrie corect: Se scrie cu 'â' după 's', nu cu 'î': sâsâit, nu sîsîit. Atenție la dublul 'â'.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.