sanscritsubstantiv
san-scrit
Definiții
substantiv neutru
1Limbă indo-europeană veche, considerată sacră în India, în care sunt scrise textele religioase ale hinduismului (Vedele) și alte opere clasice.
„În cadrul orei de istorie, am aflat că sanscrita este una dintre cele mai vechi limbi scrise din lume."
adjectiv
2Care aparține sau se referă la limba sanscrită, la cultura sau la literatura scrisă în această limbă.
„Profesorul ne-a arătat câteva cuvinte sanscrite și semnificația lor."
Gramatică
Ca substantiv, se folosește de obicei cu articol hotărât: sanscrita (limba). Ca adjectiv, se acordă în gen, număr și caz.
Sinonime
sanscritălimba sanscrită
Expresii și locuțiuni
sanscrita clasică — Forma standardizată a limbii sanscrite, folosită în literatura și gramatica tradițională indiană.
Etimologie
Din franceză sanscrit, care provine din sanscrită saṃskṛta, însemnând 'desăvârșit, rafinat'.
Se scrie corect: Se scrie 'sanscrit', nu 'sanscritt' sau 'sanscrită' (când este adjectiv, se acordă: 'texte sanscrite').