sandalsubstantiv
san-dal
Definiții
substantiv neutru
1Încălțăminte ușoară, deschisă, formată dintr-o talpă și curele sau benzi care o fixează de picior, purtată mai ales vara.
„Vara îmi place să port sandale albe la plajă."
Gramatică
La plural, articulat: sandalele. Se folosește frecvent la plural pentru a desemna perechea.
Sinonime
încălțăminte ușoarăopincă (regional)
Expresii și locuțiuni
a umbla în sandale — a purta sandale, a fi îmbrăcat lejer, de vară
Etimologie
Din franceză sandale, care provine din latină sandalium, din greacă sandalon.
Se scrie corect: Se scrie cu 's' la început și cu un singur 'l' la final: sandal, nu 'sandală' (forma corectă la feminin este 'sandală', dar substantivul este neutru).