Definiții
adjectiv
1Care trăiește în stare naturală, neîmblânzit (despre animale) sau necultivat (despre plante).
„În pădure am văzut un mistreț sălbatic."
adjectiv
2Care este departe de civilizație, nepopulat sau necultivat (despre locuri).
„Am explorat o regiune sălbatică din munți."
adjectiv
3Care se comportă violent, brutal sau fără milă.
„Atacul sălbatic al hoților i-a speriat pe locuitori."
adjectiv
4Care este exagerat, necontrolat sau neobișnuit de intens.
„A avut o imaginație sălbatică, inventând povești fantastice."
Gramatică
Adjectiv se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Forme flexionare: sălbatic, sălbatică, sălbatici, sălbatice. Grad comparativ: mai sălbatic, cel mai sălbatic.
Expresii și locuțiuni
fiară sălbatică — animal sălbatic, de obicei periculos
frumusețe sălbatică — frumusețe naturală, nealterată de om