rustică - definiție, sinonime, exemple

DEX › rustică

rusticăadjectiv

rus-ti-că

Definiții

adjectiv

1Care este specific satului, simplu și natural, nepretențios; care este simplu, necioplit, nefinisat.

„Casa avea un aer rustic, cu mobilier din lemn masiv."

adjectiv

2Despre oameni: simplu, necioplit, lipsit de rafinament (adesea cu sens ușor peiorativ).

„Manierele lui rustice îl făceau să pară nepotrivit în societatea aleasă."

Gen

feminin

Număr

singular

Plural

rustice

Articulat

rustica

Adjectiv cu forme flexionare: rustic (masc.), rustică (fem.), rustic (neutru), rustici (masc. pl.), rustice (fem./neutru pl.).

țărănescrural simplu natural necioplit

urban rafinat elegantcivilizat

stil rustic — stil de design sau arhitectură care imită simplitatea și naturalețea satului

Din latină rusticus, prin intermediul franceză rustique.

Se scrie corect: Se scrie cu â, nu cu î: rustică, nu rustîcă. Atenție la forma articulată: rustica (fără cratimă).

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.