rugisubstantiv
rugi
Definiții
substantiv feminin, plural
1Tufișuri sau arbuști sălbatici, în special mărăcini sau mure sălbatice.
„Copiii s-au ascuns printre rugi după mure."
substantiv feminin, plural
2Formă de plural pentru 'rugă' – rugăciuni, cereri adresate unei divinități.
„Preotul a ascultat rugile credincioșilor."
Gramatică
La sensul 1, singularul este 'rug' (arbust spinos), dar este rar folosit. La sensul 2, singularul este 'rugă' (rugăciune), pluralul este 'rugi'.
Sinonime
mărăcinitufișurirugăciunicereri
Expresii și locuțiuni
a fi în rugi — a fi plin de tufișuri sau mărăcini (despre un teren)
Etimologie
Din latină 'rubus' (mărăcine) pentru sensul de tufiș; pentru sensul de rugăciune, din slavă sau latină 'rogare' (a cere).
Se scrie corect: Se scrie 'rugi', nu 'ruji' sau 'rugii'. Atenție la diacritice: nu este 'rugî'.